1-1 (fragment)
Personaje EA – 25 de ani EL – 34 de ani La telefon, ziua. EA: Nu-mi dau seama dacă asta-i viața de adult sau e o fază. EL: E o fază. EA: Crezi? EL: Viața de adult e o fază; apoi, mori. EA: Tot simt că mai am încă puțin și-mi trece. Încă puțin . De câteva luni, încă puțin și scap . Trăiesc în încă puțin și scap . EL: De? EA: De... stările astea. EL: Dă-mi un exemplu. EA: De exemplu... am fost ieri la teatru. Și a fost prost. EL: Dacă aș primi un bănuț de fiecare dată când te plângi de spectacole proaste... EA: Și n-aveam cum să ies. Aveam loc pe mijlocul rândului, mi-era cald, în dreapta și-n stânga moși și babe la papion... EL: Sprâncene tatuate? EA: Evident. EL: Cu rigla? EA: Cu Parkinson în stare incipientă. EL: Și apoi? EA: Râdeau, se hlizeau la cele mai penibile glume... și m-a apucat o stare de disconfort în tot corpul... EL: Clasic; dacă o să te omoare ceva în viața asta, o să fie plictisul. EA: Ce lingușitor. Și apoi parcă viz
